Întinsă pe versantul vestic al Munților Apuseni, de o parte și de alta a Crișului Alb, Țara Zarandului este una din cele mai bogate rezervații de tradiții arhaice din România. Se întinde pe teritoriul județelor Arad, Hunedoara și Alba.

Aproape nu poți spune că sunt munți. Niște coame blânde, de piatră aspră, coborând din coasta Apusenilor, curgând în valuri lungi spre apus, netezindu-se tot mai mult, până la definitiva contopire cu câmpia Aradului. Munții Zarandului. Țara Zarandului. O „țară” aproape la fel de mare cât întreg Maramureșul, însă despre care nu se știe aproape nimic. Cea mai mare parte a Țarii Zarandului se află în regiunea istorica Crișana.

Centrul economic al zonei este municipiul Brad (17 000 loc.) Zona este străbatută de calea ferată 317, care face legătura între Brad si Ineu. Principalele activități economice ale zonei sunt mineritul, producerea varului, agricultura, creșterea animalelor . Tara Zarandului este taramul de basm dintre colinele domoale ale Apusenilor, un colt de natura fermecator cuprins intre izvoarele si valea Crisului Alb. Strajuit ca o cetate de dealuri prelungi si munti bogati in aur, acest meleag dezvaluie peisaje incantatoare, sate pitoresti cu obiceiuri stravechi si o liniste deplina, in care doar pasarile cerului si susurul apei isi fac auzit cantecul.

Aici, motii criseni isi randuiesc si astazi viata dupa datinile si traditiile strabunilor, pastrand neintinata atmosfera arhaica. In Zarand, portul popular, mestesugurile si folclorul sunt darurile cele mai de pret pe care le-au primit satenii si pe care le transmit copiilor.

Rostoci (Raztocz, Rastolcz, Alsoketrasztolcz, Felsőketrasztolcz) este un sat în comuna Pleșcuța. Prima atestare documentară a satului Rostoci apare la 1439. Revoluţia de la 1848-1849, condusă de Avram Iancu, a marcat şi zona Comunei Pleşcuţa. O parte din locuitorii zonei, au făcut parte din legiunile lui Avram Iancu, luptând pentru emancipare naţională şi socială.

Tălagiu (Talagy, Talats) este un sat în comuna Pleșcuța. Prima atestare documentară a satului Tălagiu apare la 1439. În secolele V-X (perioada de cristalizare a relaţiilor feudale), zona comunei Pleșcuța, era sub stăpânirea voievodului Menumorut. În secolul al XIII-lea, domina această zonă Ahtum, urmaşul lui Menumorut. În urma înfrângerii lui Ahtum de regele maghiar Ştefan, maghiarii împart zona în cnezate şi voievodate. După bătălia de la Mohacs din 1526, pierdută de maghiari în faţa turcilor, se înfiinţează Principatul Transilvaniei, din care făcea parte şi zona Pleşcuţa, fapt atestat de documente aflate în custodia Muzeului din Arad.

Aciuța (Acsfalva, Kisachwea, Acioviţa) este un sat în comuna Pleșcuța. Prima atestare documentară a satului Aciuţa datează de la 1386. Descoperirile istorice arată că în această zonă s-a locuit încă din epoca de piatră. Acest fapt este confirmat de săpăturile arheologice din zonă, care au scos la iveală topoare cioplite de silex, răzuitoare, vârfuri de lănci şi alte obiecte primitive. Tot săpăturile au scos la iveală şi obiecte din argint: 2 inele cu ornamente de argint și fragmente de coliere, toate aflate la Muzeul Crişurilor din Oradea.